Alimente contrafacute!

Ştiaţi că

de multe ori există o diferenţă enormă între ceea ce credeaţi că aţi cumpărat de la magazin şi ceea ce aveţi, de fapt, în farfurie? Ei bine, alimentele contrafăcute sunt foarte des întâlnite şi necesită o doză de atenţie pentru a fi depistate la raft.

Din această categorie nu scapă nici măcar carnea, lactatele, ouăle şi derivatele din ouă, mierea de albine şi cerealele, sucurile, alcoolul sau pâinea! Iată cum funcţionează "falsificarea": adaos de făină, gelatină, lapte bătut, cretă sau gips - astfel poate fi falsificată smântâna obţinută prin extragerea grăsimii din lapte, scrie prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi în "Noua ordine alimentară". Nutriţionistul atenţionează asupra produselor supuse în mod constant falsificării, precum untul - prin înlocuirea grăsimii din lapte cu untură de porc, seu de vită şi chiar cu produse parafinice provenite din petrol, brânzeturile - prin înlocuirea parţială a proteinelor laptelui cu praf de albuş de ou, plasmă sanguină sau adaos de proteine vegetale ieftine, provenite din mazăre, cereale şi ouăle.Nutriţionistul afirmă că ouăle alterate, provenite din incubarea mai multe zile la 37 grade C, dar depistate ca nefertile, pot fi comercializate ca atare, deşi prezintă un potenţial crescut de a declanşa toxiinfecţii alimentare.

Cum verifici prospetimea oualelor?!

Prospeţimea ouălor se apreciază uşor prin introducerea lor într-un vas cu apă cu fundul plat. Astfel, oul proaspăt de până la 4 zile stă într-o poziţie orizontală la fundul vasului. Pe măsură ce se învecheşte, poziţia orizontală a oului tinde să devină verticală, cu camera de aer în partea de sus. Dacă oul este mai vechi de 7-8 zile, poziţia sa în apă este dată uşor înclinată, pentru ca după 15 zile, oul să aibă în apă o poziţie de unghi la 45 de grade. Prof. Mencinicopschi recomandă consumul ouălor ecologice, inscripţionate cu cifra 0 sau ouă de la găini crescute la sol sau în aer liber (inscripţionate cu cifrele 1 şi 2), evitând consumul celor provenite de la găinile crescute la baterie şi inscripţionate cu cifra 3.

Un alt aliment natural ce poate fi falsificat este mierea de albine, fie printr-un adaos de substanţe îndulcitoare naturale , precum siropurile de porumb sau melasă, ori prin adaosul unor îndulcitori de sinteză (zaharină E 954, ciclamaţi E 952), coloranţi (caramel E 150), neutralizanţi (carbonaţi de sodiu E 500, sodă caustică E 524), ori adaos de polen.

Sucurile, produsele din fructe conservate cu zahăr, dar şi pâinea sunt alte alimente care pot fi falsificate. Dacă la pâine se folosesc tot mai mulţi amelioranţi de panificaţie ca urmare a deprecierii calităţii de panificaţie a grâului, în cazul sucurilor se observă diluţia cu apă şi adaos de îndulcitori naturali, adaosul de acizi - citric, tartric, ascorbic sau de coloranţi naturali şi artificiali.

Cum ne protejăm de falsuri? Citind şi interpretând corect eticheta alimentelor, susţine prof. Mencinicopschi, de la termenul de valabilitate, compoziţie, eticheta nutriţională, menţiunile privind alergenii, precum şi indicaţiile de păstrare şi preparare - consum, coordonatele precise şi reale ale fabricantului